Abia ajunsa in Anglia.
Sperante de supravietuire inainte de plecare: minime
Prima impresie: Wow, cred ca pot sa traiesc aici.
Ideea de a ma muta din nou cu cortul si de a-mi lua din nou viata de la capat, a fost luata cu scopul de a face ceva mai bun, de a invata lucruri noi, de a nu ramane blocata intr-un loc, de a cunoaste oameni noi, culturi noi si de a face ceva mai bun pentru mine, pentru tara mea, pentru societatea in care traiesc.
Am fost informata cu timp in urma ca voi avea ocazia sa cunosc cazuri socante sau pur si simplu oameni care au reusit foarte simplu sa se adapteze in aceasta noua societate...
Primele cazuri cu care am luat contact: 2 familii de romani care m-au facut mandra ca sunt romanca, un copil din Afganistan ajuns in Marea Britanie dupa ce intreaga lui familie a fost ucisa in fata ochilor lui, un copil care la varsta de 9 ani nu sta foarte bine cu matematica, in schimb stie sa incarce foarte repede un AK47.
Iar eu credeam ca am avut o copilarie grea.
marți, 6 noiembrie 2012
miercuri, 21 martie 2012
NO PAIN, NO GAIN
no pain, no gain
Imi aduc aminte titlul asta din primul an de liceu...
Era titlul unui eseu pe care eu trebuia sa il fac la olimpiada de limba engleza.Era o zi cat se putea de proasta pentru mine. Eram racita, mucoasa si cu febra 39. Credeam ca mai rau de atat nu se putea. Aveam niste dureri de cap groaznice, nasul infundat, transpiram ca un hipopotam, medicamentele imi dadeau somnolenta, iar in banca langa mine era baiatul de care in secret am fost indragostita mai bine de 3 ani...
El era acolo pentru olimpiada de limba franceza iar eu tremuram ca un caine plouat...emotii pentru olimpiada sau emotii din cauza lui si a faptului ca pentru prima data eram atat de aproape de el, habar nu am.
Stiu ca vroiam sa vorbesc in eseul meu despre dragoste si depre eforturile pe care le depui pentru a castiga inima unei persoane (aveam 15 ani..deh), iar eu, ca sa fac pe interesanta, i-am cerut parerea. Eram atat de absorbita de ochii lui incat nu mi-a intrat nici macar un cuvant in cap. simplul fapt ca el mi-a vorbit ma facea sa tremur toata...sau poate era doar febra de vina...dar ce mai conta? El era la doar cativa centimetri de mine si imi vorbea...
Acum este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. A fost si imi va ramane mereu un prieten de nadejde si atunci ne amintim cum eu il iubeam in secret, in timp ce el facea acelasi lucru, radem cu gura pana la urechi.
Nu aveam nici macar o sansa impreuna, in schimb, ma bucur nespus de tare de prezenta lui in viata mea ca si prieten.
Vorbesc despre el acum pentru ca stiu ca trece printr-o perioada destul de grea.
Imi doresc sa treaca peste perioada asta mai repede, mai usor, imi doresc sa ia totul ca pe un joc de copii, imi doresc sa redescopere cat de simpla este viata uneori.
Ii doresc numai bine si sper cat mai repede sa am ocazia sa il revad si sa ii aduc aminte cum sta treaba cu zambitul.
Imi aduc aminte titlul asta din primul an de liceu...
Era titlul unui eseu pe care eu trebuia sa il fac la olimpiada de limba engleza.Era o zi cat se putea de proasta pentru mine. Eram racita, mucoasa si cu febra 39. Credeam ca mai rau de atat nu se putea. Aveam niste dureri de cap groaznice, nasul infundat, transpiram ca un hipopotam, medicamentele imi dadeau somnolenta, iar in banca langa mine era baiatul de care in secret am fost indragostita mai bine de 3 ani...
El era acolo pentru olimpiada de limba franceza iar eu tremuram ca un caine plouat...emotii pentru olimpiada sau emotii din cauza lui si a faptului ca pentru prima data eram atat de aproape de el, habar nu am.
Stiu ca vroiam sa vorbesc in eseul meu despre dragoste si depre eforturile pe care le depui pentru a castiga inima unei persoane (aveam 15 ani..deh), iar eu, ca sa fac pe interesanta, i-am cerut parerea. Eram atat de absorbita de ochii lui incat nu mi-a intrat nici macar un cuvant in cap. simplul fapt ca el mi-a vorbit ma facea sa tremur toata...sau poate era doar febra de vina...dar ce mai conta? El era la doar cativa centimetri de mine si imi vorbea...
Acum este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. A fost si imi va ramane mereu un prieten de nadejde si atunci ne amintim cum eu il iubeam in secret, in timp ce el facea acelasi lucru, radem cu gura pana la urechi.
Nu aveam nici macar o sansa impreuna, in schimb, ma bucur nespus de tare de prezenta lui in viata mea ca si prieten.
Vorbesc despre el acum pentru ca stiu ca trece printr-o perioada destul de grea.
Imi doresc sa treaca peste perioada asta mai repede, mai usor, imi doresc sa ia totul ca pe un joc de copii, imi doresc sa redescopere cat de simpla este viata uneori.
Ii doresc numai bine si sper cat mai repede sa am ocazia sa il revad si sa ii aduc aminte cum sta treaba cu zambitul.
marți, 20 martie 2012
VIATA ESTE FRUMOASA!
Cum te vezi peste 10 ani? ma intreba mama acum cateva ore
Mama si sotie...
Esti o femeie inteligenta!ar trebui sa iti doresti mai mult de la viata..
O femeie inteligenta isi cunoaste locul in societate...
Asta vreau eu de la viata...sa fiu cea mai buna mama, cea mai buna sotie si ca sa nu dau bir cu fugitii din societate, mi-as deschide o gradinita, sau un anticariat...greu de decis acum...
Viata este cel mai spectaculos lucru care ne-a fost dat. De ce sa nu facem orice pentru a scoate din ea ce e mai bun?
luni, 19 martie 2012
....
calatoresc cu gandul, cel mai ieftin low-cost din lume...poate ajung mai repede in bratele tale....
sâmbătă, 17 martie 2012
fantastic....ne dadeam cu banca!
alexutzu: la noi nu stii ca scriam la 1 materie in fata caietului
alexutzu: la alta materie in spate
fluturi de gheatza: pai da
alexutzu: si la vreo 2 materii la mijloc
fluturi de gheatza: caiet universal
fluturi de gheatza: )
alexutzu: si gata
fluturi de gheatza: hai ma ca era fain
fluturi de gheatza: la alte materii nu mergeam deloc
fluturi de gheatza: )
alexutzu: era super misto
alexutzu: doar pentru mate aveam caiet
fluturi de gheatza: n-aveam noi stres pe vremea aia
alexutzu: chiar mai multe caiete
alexutzu: restu era harababura
alexutzu: chiar nu aveam stres pe vreamea aia
fluturi de gheatza: ne durea in 14
fluturi de gheatza: bani de tigari si bere sa avem
fluturi de gheatza: sa iesim in snack
fluturi de gheatza: si sa mergem la rockoteca
alexutzu: vai de capu meu cum era in parc....si in bals si in sighisoara
fluturi de gheatza: sighisoara a fost maxim
fluturi de gheatza: doamne ce praf am fost atunci
fluturi de gheatza: mai tii minte cand ne-am dus la posta sa ii scriem telegrama lui ovi?
fluturi de gheatza: moama ce vremeuri
alexutzu: da
fluturi de gheatza: nici celulare nu aveam
fluturi de gheatza: )
fluturi de gheatza: vb pe fix
alexutzu: celular auzi
alexutzu: vorbeam la d-alea cu disc
alexutzu: nici unu din noi nu avea calculator
alexutzu: si eram mai apropiati ca niciodata
fluturi de gheatza: sa stii
alexutzu: acu si cu mess si cu facebook nu te vezi nu prietenii .....DELOC
fluturi de gheatza: si acum cu toata tehnologia de pe lume...
fluturi de gheatza: pfff ce vremuri erau mai
fluturi de gheatza: rockoteca era visul
fluturi de gheatza: se aranjau toti care mai de care
fluturi de gheatza: fiecare cu discografia lui si cu tricoul lui
fluturi de gheatza: mai tii minte cand ne dadeam cu banca?
fluturi de gheatza: in parc
alexutzu: HAHAHAAH
alexutzu: daalexutzu: uitasem complet
alexutzu: fantastic
alexutzu: ne dadeam cu banca...
o simpla conversatie cu un vechi prieten...am realizat apoi ca intr-o era a tehnologiei am uitat sa fim noi cei de altadata...eram niste simpli tineri plini de viata...
la fel ca noi au fost si altii...
ma doare atunci cand imi dau seama ca ne vedem o data la o mie de ani si atunci prin web cam...iar daca pe vremuri obisnuiam sa radem cu gura pana la urechi acum starile de spirit sunt exprimate prin simple emoticonuri...
cine ar fi crezut??
alexutzu: la alta materie in spate
fluturi de gheatza: pai da
alexutzu: si la vreo 2 materii la mijloc
fluturi de gheatza: caiet universal
fluturi de gheatza: )
alexutzu: si gata
fluturi de gheatza: hai ma ca era fain
fluturi de gheatza: la alte materii nu mergeam deloc
fluturi de gheatza: )
alexutzu: era super misto
alexutzu: doar pentru mate aveam caiet
fluturi de gheatza: n-aveam noi stres pe vremea aia
alexutzu: chiar mai multe caiete
alexutzu: restu era harababura
alexutzu: chiar nu aveam stres pe vreamea aia
fluturi de gheatza: ne durea in 14
fluturi de gheatza: bani de tigari si bere sa avem
fluturi de gheatza: sa iesim in snack
fluturi de gheatza: si sa mergem la rockoteca
alexutzu: vai de capu meu cum era in parc....si in bals si in sighisoara
fluturi de gheatza: sighisoara a fost maxim
fluturi de gheatza: doamne ce praf am fost atunci
fluturi de gheatza: mai tii minte cand ne-am dus la posta sa ii scriem telegrama lui ovi?
fluturi de gheatza: moama ce vremeuri
alexutzu: da
fluturi de gheatza: nici celulare nu aveam
fluturi de gheatza: )
fluturi de gheatza: vb pe fix
alexutzu: celular auzi
alexutzu: vorbeam la d-alea cu disc
alexutzu: nici unu din noi nu avea calculator
alexutzu: si eram mai apropiati ca niciodata
fluturi de gheatza: sa stii
alexutzu: acu si cu mess si cu facebook nu te vezi nu prietenii .....DELOC
fluturi de gheatza: si acum cu toata tehnologia de pe lume...
fluturi de gheatza: pfff ce vremuri erau mai
fluturi de gheatza: rockoteca era visul
fluturi de gheatza: se aranjau toti care mai de care
fluturi de gheatza: fiecare cu discografia lui si cu tricoul lui
fluturi de gheatza: mai tii minte cand ne dadeam cu banca?
fluturi de gheatza: in parc
alexutzu: HAHAHAAH
alexutzu: daalexutzu: uitasem complet
alexutzu: fantastic
alexutzu: ne dadeam cu banca...
o simpla conversatie cu un vechi prieten...am realizat apoi ca intr-o era a tehnologiei am uitat sa fim noi cei de altadata...eram niste simpli tineri plini de viata...
la fel ca noi au fost si altii...
ma doare atunci cand imi dau seama ca ne vedem o data la o mie de ani si atunci prin web cam...iar daca pe vremuri obisnuiam sa radem cu gura pana la urechi acum starile de spirit sunt exprimate prin simple emoticonuri...
cine ar fi crezut??
vineri, 16 martie 2012
morning sunshine
just a pure morning...soare, cafea si 2 persoane super dragi...
just a perfect morning...happy morning...just like it used to be..bad habits die hard:)
http://www.youtube.com/watch?v=nxWyAtA7-OY&ob=av2e
just a perfect morning...happy morning...just like it used to be..bad habits die hard:)
http://www.youtube.com/watch?v=nxWyAtA7-OY&ob=av2e
Abonați-vă la:
Postări (Atom)