sâmbătă, 10 aprilie 2010

iubirea un fel de tabel al lui Mendeleev

sau un altfel de chimie!

o seara cu prietena mea cea mai buna..cateva beri si zeci de tigari indesate in scrumiera..
nu stiu cum se face dar mereu asta e o combinatie buna pentru diverse reflectari asupra anilor care au trecut si asupra viitorului pe care il asteptam cu mare interes...ne-am intrebat alaturi de cine ne vom vedea noi la minunata varsta de 50 ani:))..asta in cazul in care vom apuca sa mai traim si atunci...
subiect de discutie..clar: IUBIREA..cu toate implicatiile ei..fericire, dezamagiri, suspine, copii, familie, bani, casa, distante...

ajungem usor sa ne dam seama ca habar nu avem ce o sa ne aduca viitorul dar o sa ne lasam surprinse..
intrebarea mea este oare noi o sa mai fim prietene pe atunci sau ne vom lasa despartite de dragul implicatiilor mai sus amintite...
fac o mica recenzie in ceea ce priveste iubirile mele, relatiile mele si timpul pe care l-am petrecut eu alaturi de persoanele dragi...persoane de sex masculin...
evident nu pot sa stiu ce ma asteapta de acum inainte...dar pana acum pot sa zic ca am avut parte de 3 iubiri...le impart cu voi pentru ca nu am nimic de ascuns..dar de dragul lor o sa le schimb numele si o sa ii las pe cei dragi sa ghiceasca ce si cum...

asadar incep cu IUBIREA DE 18 ANI...
o da...am inteles putin ce e iubirea la 18 ani, destul de mica sa nu sufar prea tare mai apoi si destul de mare sa invat ce e respectul si ce inseamna o relatie..
el....sa ii zicem...hmm...GRIGORE a fost cel care la 18 ani m-a facut sa simt pentru intaia oara fluturasii in stomac, m-a facut sa il admir si sa il respect...din pacate eram prea mici ca sa fim capabili sa luptam unul pentru celalalt dar mi-a placut la nebunie sa ii zic ca il iubesc...sincer, profund si matur...

a urmat IUBIREA DE O VIATA...
sa ii zicem PETRE...Petre m-a facut sa mananc iubire pe paine la micul dejuns, pranz si cina, m-a facut sa plang, m-a facut sa imi strig fericirea si m-a facut sa imi pierd mintile..mi-a fost alaturi atunci cand nimeni nu a fost, m-a tinut in brate atunci cand nimeni nu a facut-o, mi-a sters lacrimile si m-a facut sa zambesc in fiecare zi. m-a facut sa ii respect in cele din urma decizia de a se indeparta de mine pentru ca nu mai eram demna de iubirea lui..m-a facut sa imi dau seama ca nimeni nu poate sa decida mai bine decat mine ce este binele si ce este raul...m-a schimbat si nu voi regreta nici o clipa alaturi de el....

a venit si IUBIREA DE O VARA...
nu credeam ca exista asa ceva pana nu l-am intalnit pe ION..
a aparut in calea mea cu tot arsenalul necesar: plaja , mare, rasarit imbratisati, pahare delicoase de vin, rasete descreierate pana dimineatza in zori...am decis ca totul o sa ramana o amintire frumoasa..ii multumesc pentru ea ..distanta ar fi ucis mai mult ca sigur ceea ce cladisem asa ca solutia cea mai simpla a fost sa ne spunem adio dar ii raman vesnic indatorata pentru zilele toride pe care el le-a facut si mai fierbinti

cam atat despre iubirile din viata mea...
seara nu e terminata...mai am cu Rox cel putin 10000 de subiecte de dezbatut si ceva bere pusa la rece pentru o noapte ploioasa de aprilie aglomerata cu multe tigari si muzica de calitate...
aaa...si multe zambete...
P.S.S.J.M.T!!