- De ce nu raspunzi niciodata la telefon?
- Nu il aud niciodata. Sunt atenta la fosnetul marii...
- De ce nu mai intri pe net la fel de des ca inainte?
- Pentru ca nu mai am timp sa fac asta. Acum imi ocup timpul cu lucruri mult mai importante.
- Cum ar fi?
- Off...chiar nu cred ca ai avea timp sa stai sa asculti si sa intelegi.
- Incearca.
- Pai am descoperit ca in loc sa imi beau cafeaua de dimineata in graba in timp ce imi verific obsedant mail-ul de pe telefonul mobil, mai bine ma trezesc mai devreme, fac o baie in mare, apoi imi beau linistita cafeaua pe plaja.
- Apoi?
- Apoi, imi vad de job linistita. Aici am invatat sa fac lucrurile in slow motion, aici am invatat sa ma relaxez, aici am invatat ca pot lasa si pe mai tarziu lucruri pe care altadata nu concepeam sa nu le termin cat mai repede. La pauza de pranz fac o alta baie in mare, inot cu delfinii, admir testoasele, ma relaxez. Intelegi?
- Apoi?
- Apoi imi reiau treaba, zambesc tuturor din suflet, salut pe toata lumea, glumesc cu ei. E o lume pasnica aici.
- Pe seara?Altadata stateai numai in fata calculatorului.
- Altadata...acum invat sa relationez cu oamenii si fara tastatura. Aici chiar am ocazia sa privesc oamenii in ochi si vb cu ei.
- Pai si nu iti este dor de familie, de prieteni, de lumea pe care ai lasat-o in urma.
- Nu!!! Aici, acum, am tot ce imi trebuie. Familia mea, cred ca a stiut dintotdeauna ca eu nu m-am putut integra in viata aia comuna cu care s-au multumit ei. Prietenii mei adevarati sper ca se bucura pentru mine si pentru viata pe care am ales-o aici. Cine ma cunoaste cu adevarat poate sa inteleaga ca aici sunt fericita. Cat despre viata pe care o aveam inainte...hmm...nu cred ca vreau sa imi aduc aminte cat de nefericita eram...
