you'll find in me the woman you've always been afraid of

supradoza de vise si sperante...

sa zicem ca intr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat ne-am cunoscut prin intermediul prietenilor...nimic iesit din comun...sa zicem ca au urmat momente frumoase, sa zicem ca au urmat plimbari lungi la temperaturi scazute...cine putea sa simta frigul cand inima emana caldura?sa zicem ca au urmat declaratii de admiratie, au urmat clipe de neuitat, dimineti pline de dor si nerabdare..sa zicem ca imi placea sa iti vad chipul pentru ca ma facea sa zambesc...sa zicem ca imi placea sa iti aud vocea pentru ca inima imi batea doar la auzul ei, sa zicem ca m-ai facut sa am incredere in tine...si sa zicem ca ti-am oferit increderea mea neconditionat...nimic nou sub clar de luna...

sa zicem ca mi-am dorit toate diminetile ce aveau sa urmeze doar in bratele tale...pentru ca ma simteam protejata..simteam ca nimeni si nimic nu imi poate face rau...si ce sa vezi??...tocmai tu mi-ai facut rau...mi-ai luat orgoliul si ai tarat pe jos cu el, mi-ai luat zambetul si l-ai transformat in lacrimi, mi-ai transformat iubirea intr-un pacat si m-ai facut vinovata de greselile tale...m-ai facut sa cred ca nu sunt buna de nimic..

timpul trece...mai repede sau mai incet...si din sfarsitul de lume pe care l-ai creat atunci cand ai plecat,atunci cand nu ai privit in urma, ai creat un inceput de lume...ai creat nasterea unui monstru sacru al omenirii..

ciudat...asta ne este viata si moartea...un etern sfarsit si inceput...

priveste-mi ochii si spune-mi ca nu sunt pentru tine, priveste-mi sufletul pe care l-ai ocolit si spune-mi in cine m-ai transformat??

sunt femeia de care ai fugit si femeia pe care o doresti...

te urasc si te iubesc in acelasi timp...

urasc ziua in care te-am cunoscut dar iubesc ziua in care m-ai lasat sa zbor...

iti respect decizia de a ma transforma in femeia pe care altadata ti-ai dorit-o langa tine..

nu m-am transformat pentru tine...m-am transformat pentru mine cu ajutorul tau

o sa raman amuleta ta norocoasa iar tu o sa ramai persoana care s-a jucat cu viata mea, a driblat dar nu a marcat..

am pierdut meciul cu dragostea dar am castigat meciul cu viata!!!

pentru asta iti raman vesnic indatorata..

see you soon sporty!!

letter to my beloved loca bitch

draga bubu,

iti scriu urmatoarele randuri in consecinta a dorului pe care ti-l port.

nu imi bat joc de tine, chiar imi e dor de tine, imi e dor de nebuna aia care dadea in mine ca sa ma trezesc la viata, imi e dor de cafeaua ta(minu o face mai buna!:P). imi e dor, nu de cafeaua ta, ci de cafeaua cu tine..e o placere sa beau cafeaua cu tine...cred ca asta o face asa buna: faptul ca aduci tu ingredientul minune care o face minunata...dar viata se schimba!se schimba bubule...si viata nu e deloc asa cum ne-am imaginat noi ca o sa fie!

pana si Michael a murit(rip)

acum cateva zile la lucru se intreba o colega cum erau unii in stare sa dea mii de euro ca sa mearga la un concert a lui Michael si sa lesine pe acolo...i-am raspuns foarte simplu: "Draga Anca, eu lesin si cand il vad pe Tudor Chirila, asa ca as fi lesinat mai mult ca sigur la concertul lui Michael!". toti au ras, putini au inteles! tu sigur nu radeai pentru ca intelegeai perfect de ce ziceam asta. ca sa accentuezi mesajul ti-ai dat ochii peste cap si ai fi afisat privirea aia nostalgica...ai fi exprimat cu brio nostalgia primului an de facultate..ti-ar fi zburat gandul acolo, la tineretea si inocenta(a se citi inconstienta)noastra de demult. atunci eram atat de aproape una de cealalta, ti-as fi intins mana si tu ai fi gasit-o cu mare usurinta. acum iti caut mana(a se citi pumnul) si nicicum nu reusesc sa gasesc ceva cald cu manichiura nefacuta. nicicum nu reusesc sa te gasesc langa mine.

i-am zis la fraiera aia inainte sa pleci, ca vei lua pe avion si o mare parte din inima mea si ai reusit. ai luat cu tine o parte din sufletul meu.clujul e parca mai linistit fara tine, iar cartea aia fantastica pe care ti-ai dorit-o s-a transformat in vis in loc de best-seller. probabil nu sunt zilele intrate in sac, poate mai ai timp s-o redactezi, dar zilele trec si te simt parca tot mai departe. oceanul creste parca pe zi ce trece tot mai mult.ma bucur enorm de mult ca ai viata pe care ai meritat-o dintotdeauna, asa ca iti urez tot binele din lume si numar zilele mai rau ca militarii pana pe 23 decembrie cand o sa primesc o bataie sora cu moartea de la tine, in semn ca ti-a fost dor de mine.sa fii cuminte(or what ever:D), sa nu mananci de la mc, sa nu mai bei atata cola si sa le zici la fraieri de mine.

sa nu uitam ca pentru randurile astea " americanii-s de vina,****-* in gura sa-i ***"

the blanck page of my diary..

I'm scared to face another day..i'm scared of you

..pentru ca esti singura persoana de la care nu ma pot abtine. pacatul tau mi-a provocat dependenta, marea imi provoaca dependenta iar tu mi-ai vorbit despre mare, mi-ai vorbit despre pierderea credintei si violarea constiintei. esti pacatul meu, esti inceputul unei dureri de inima neprevazute. imi inspiri teama si furie, imi inspiri nebunie si timiditate, imi inspiri placere si dorinta, imi inspiri pasiune si extaz.

reprezinti dintr-o data mai mult decat o joaca si nu ar trebui sa fii mai mult decat atat...asa ca asta e prima pagina a jurnalului meu gol...e prima pagina si prima declaratie de adio. vreau sa spun adio dependentei pe care mi-ai provocat-o, vreau sa spun adio haosului mental si jocului murdar pe care l-ai castigat deja impotriva mea.

ai devenit pentru mine mai mult decat un fruct interzis...aleg sa ma eliberez acum cat nu e prea tarziu, aleg sa pierd fara remiza, aleg sa declansez razboi pacatului cu gust de mare si alge, aleg sa te pastrez in amintire si aleg sa fug de tine.

iti multumesc anticipat pentru descatusare.

and don't be surprised if you finaly meet my dark and twisted side

my best wasn't good enough

now it's time to heal..

e timpul sa iti ridici privirea...ptr ca tu meriti tot ce este mai bun.

e timpul sa te gandesti la ceea ce meriti tu, e timpul sa te gandesti ca ai oferit tot ce era mai bun, ai investit timp si sentimente in relatia cu oamenii...nu vrei sa te certi cu prietenii pentru ca iti va lua timp sa te impaci cu ei si nu ai timp pentru asta. acum ai timp doar pentru tine...ai timp pentru a-ti pregati atitudinea de nemuritoare, ai timp sa te gandesti ca imbatranesti si nu faci nimic pentru tine...nu ai timp pentru el. nu a stiut ca langa el sforaia cea care intr-o zi va schimba lumea(pentru ca poate)...pune intrebari si nu face fata raspunsurilor...vei pleca in curand si se va teme sa ramana cu tine in gand...amintirea il va durea si atunci va gasi singur raspunsul la intrebarile ce au omorat pasiunea dintre voi...la intrebari fara rost ce iroseau timp, timp in care puteati sa va bucurati unul de altul...era mai bine daca nu intreba nimic...nici macar cat e ceasul nu trebuia sa intrebe, trebuia sa inchida fereasta si sa va creeze vid...poate asa nebunia pacatului rezista mai mult, poate mainile nu ii mai tremurau la atingerea pielii, poate asa zambea mai mult si inima ii batea mai tare...

a ucis nebunia ce va tinea impreuna, asa ca multumeste-i...multumeste-i ca a ales sa te elibereze...

ridica-ti privirea si zambeste!

gaseste libertatea, altadata ravnita, ca fiind constructiva...acum ai timp pentru tine..e de ajuns sa te trezesti dimineatza si vei vedea ca soarele a asteptat sa deschizi tu ochii ca sa raspandeasca caldura...

vin sarbatorile, vin sarbatorile..

why does my heart feel so bad??
e clar: am sansa mielului de paste...

hoy tengo ganas de ti

http://www.youtube.com/watch?v=vc8lvBR5_HE

despre esarfa in dar..

it's amazing how people change...ne schimbam, in fiecare zi aducem ceva nou in viata noastra,fie ca e vorba despre o haina noua, o pereche de cercei noi, o pereche noua de pantofi sau poate o melodie noua care ne fac sa schimbam ceva in atitudinea noastra...

dar cat de des schimbam oamenii care conteaza?cat de des intalnim oameni care ne marcheaza existentza?cat de des ii spunem unei persoane dragi ca e parte importanta din sufletul nostru?cat de des le spunem celor dragi ca ii iubim asa cum sunt?ca ne fac sa zambim?eu, sincer, o fac destul de rar...

mi-am propus acum ceva vreme sa nu mai arat nimanui ca imi pasa crezand ca e mai bine...si m-am inselat.asa ca am ales cateva persoane pentru care nu vreau sa renunt la afectiune, oricum s-ar manifesta ea.vreau sa le spun cat de des posibil ca imi sunt dragi, ca imi e dor de ei acolo unde sunt ei...

esarfa in dar inseamna ore intregi petrecute in parc, sau pe cladiri parasite ale "metropolei" natale, inseamna zgomot de chitara, inseamna ambitie, inseamna idealuri, inseamna compasiune, inseamna suport moral intre un tocilarsi un elev popular, inseamna nebunie curata, inseamna 2 oameni simpli ce viseaza cu ochii deschisi la un viitor decis numai de soarta, inseamna furie, inseamna lacrimi, inseamna pasiune pentru viata si pentru culoare, inseamna cereri stupide in casatorie,inseamna cea mai simpatica foca din lume, inseamna sentimente pure, inseamna nopti pierdute in fata blocului alimentate cu visinata de la mama, inseamna mingiutzele pe care ti le aduc din toate locurile strabatute in semn ca mi-ai lipsit,inseamna mailurile stupide din perioada pubertatii, inseamna toate temerile confesate si udate cu lacrimi,inseamna rabdare, inseamna cadouri nepretuite, inseamna dureroasa distanta dintre noi...

si daca te regasesti in randurile mele inseamna ca ai avut dreptate cand mi-ai spus ca nimeni nu o sa mai aiba vreodata ce am avut noi doi...astept cu nerabdare sa te strang in brate, sa plangi si sa plang...si sa imi aduciaminte ca primavara soarele se joaca-n mana mea..

para que tu no llores

partea buna a conjunctivitei...

nu credeam ca exista vreo latura buna a minunatei conjunctivite de care sufar de aproape o saptamana...si ma inselam...

astazi 1 aprilie 2009 cand m-am ferit cat am putut de mult de pacaleli sau concedieri specifice crizei financiare am fost nevoita sa plec mai devreme de la lucru pentru un nou control oftalmologic. am terminat cu controlul, am intrat in farmacie, am lasat ceva banuti acolo, asta dupa ce si saptamana trecuta am lasat ceva banuti in farmacie pe un tratament prescris gresit(doctorul ala dragutz si simpatic imi este clar antipatic acum) si am plecat frumusel acasa...numai ca ochiul meu cel bun si ager de muiere a observat ceva magazinas simpatic in care nu m-am putut abtine sa nu intru...am probat eu ceva hainute, am lasat si acolo ceva banuti munciti cu greu si am plecat linistita si cu portofelul gol...ca deh...asa suntem noi muierile mai slabe de inger...ajunsa acasa observ cu stupoare ca fermoarul pantalonilor mei era deschis...se aprinde beculetul, se inrosesc obrajii...asta e...am plecat de la magazin cu fermoarul deschis...ma simt pentru cateva secunde stanjenita de situatie dar imi dau seama ca nimeni nu a observat, altfel se auzeau sigur ceva rasete in spatele meu...ochiul meu bolnav le-a atras atentia tuturor...am scapat cu fermoarul deschis si cu o conjunctivita de care sunt in sfarsit mandra...

sper sa ma scape conjunctivita si de alte momente in care clar m-as face de cacat...long live conjunctivita

P.S.S.J.M.T.

as vrea sa plec acum, as vrea sa imi iau jucariile si sa plec la mare...sa plec in vama veche...sa scap de trafic, de birou, de sefi, de camasa, de telefoane, de big ben, de cablul de 2 metri de la telefon, de calculator, de cafeaua execrabila pe care o beau la lucru in fiecare zi, de monoton, sa scap de tot ce imi ingradeste libertatea. vreau la mare pentru ca marea ma intelege...ea m-ar lasa sa fac tot ce vreau...m-ar lasa sa fiu eu...sa fiu libera la fel ca imaginatia mea...nu m-ar intreba de facultate, de bani, de sanatate, de cat de ipocrita trebuie sa fiu in fiecare zi de luni pana vineri, nu m-ar intreba de unde mi-am luat ultima posata(pentru ca marea nu a auzit de luis vuitton), nu m-ar intreba cat de mult am lucrat(pentru ca marea nu il cunoaste pe chuck norris din carpati), nu m-ar intreba mai nimic...m-ar lasa sa fiu eu in voia mea, cu prietenii mei, cu muzica mea, cu nisipul zgrunturos, cu cortul meu.

imi e dor de mare...

mai sunt 30 de zile pana cand voi ajunge la mare, pana atunci va trebui sa inghit in sec, sa ma trezesc in fiecare dimineatza sa imi pun zambetul fals si zorzoanele mele colorate, sa inchid din cand in cand ochii si sa imi imaginez ca sunt in vama veche...locul care nu tine cont de studii, de pozitia sociala, de posata sau de cocktailul pe care il beau...

asadar a incepu numaratoarea inversa

no woman, no cry

hey there delilah,

2 am...ma suni si plangi, ma intrebi daca sunt treaza..da, sunt treaza, pentru tine sunt treaza mereu...astept uneori parca cu nerabdare telefonul tau... stiu ce vrei sa imi spui...pana si tacerea stie asta...asa ca respira...sunt langa tine acum si nici nu vreau sa plec. nu am motive sa plec. astept finalul povestii...vreau sa stiu daca e cu happy end sau nu...vreau sa numar noptile in care disperarea sau prostia declanseaza un nou apel telefonic...parca ai vrea sa ii zici ca nu te merita, ca esti mult prea buna pentru el, dar el stie asta...el stie mai bine decat tine asta...tocmai de-aia nu e langa tine, pentru ca se teme...esti cel mai aprig adversar al lui...se teme sa intre in teren cu tine...prefera sa piarda la masa verde...

il astepti pe teren cu ce ai tu mai bun: frumusete, eleganta, tenacitate...of cate ore de antrenament ai pierdut pentre partida asta...si el arunca prosopul...

te-ai incalzit bine pentru meciul asta si el nu apare...lasul...

dar nu te intrista...ridica-ti privirea catre tribune

ma vezi??sunt in tribuna pentru tine...te astept acolo ca la fiecare meci...astept sa te intorci invingatoare...acum esti o invingatoare...

-Hai sa sarbatorim victoria asta! merita sarbatorita!

2 am si astept telefonul tau...sunt aici..eram treaza...asteptam sa ma suni...

acum vreau sa dormi, maine e o zi grea pentru tine...incepi antrenamentele...campionatul nu s-a terminat...

what's a woman?

she will try to hold on to the gosts of the past..
ei bine eu cred ca barbatii sufera mult mai intens decat femeile...la noi e usor, facem putin tam-tam la inceput, ne bocim prietenelor, apoi ne punem neste zorzoane si iesim ca pitzipoancele in club. facem asta de cateva ori, ne mai aducem din cand in cand aminte de el, mai tragem o tura de plans cu sticla de vodca in mana, mai cumparam un zorzon nou si tot asa in scurt timp il uitam pe cel taranul ala care ne-a facut sa bocim...bineinteles ca el e mereu vinovat pentru tot rimmelul scurs pe obraji...ca noi nu suntem proaste sa recunoastem vreodata ca am gresit.
In schimb la ei e mai greu...ei au orgoliu...nu pot plange prietenilor, ca doar se fac de cacat daca plang, ei nu pot savura un butoi de inghetata si un film siropos cu baietii. Ei beau o bere, 2, 3...mai multe cu baietii si incearca sa se amuze pe seama despartirii. asta in timp ce in adancul sufletului lor sufera ca dracu', si parca ar plange si ei... dar cum sa o faca?si atunci toata suferinta lor prinde si mai tare radacini...greu de trecut peste suferinta cand nu bocesti...
si atunci cine e mai urmarit de trecut?femeia care boceste o saptamana si apoi devine mai puternica sau el care nu plange, tine tot in el si apoi se teme de dragoste ca de ciuma?

do you still care?

Do you still care? melodia care mereu ma pune pe ganduri, melodia care imi aduce aminte ca din cand in cand trebuie sa imi cobor privirea asupra suferintei altora fara sa pun prea multe intrebari. De ce nu putem sa ii acceptam pe ceilalti asa cum sunt? poate pentru ca nici noi nu suntem in stare sa ne acceptam asa cum suntem? poate pentru ca suntem incapabili sa trecem peste complexe, peste detalii si peste prostie si ignoranta?

cum putem sa lasam sa treaca anii pe langa noi fara sa ne oprim si sa devenim sensibili la durerea altora? chiar nu mai avem timp si pentru ceilalti? atat de ocupati suntem cu traficul, cu bagatul nasului in mall sau in cafenelele de fitze din centru, cu criza financiara si cu iesirile in club? chiar nu avem timp niciodata sa ne oprim din drumul nostru, sa intoarcem privirea la cersetorul de la coltul strazii? suntem liberi sa decidem ce ne face sa ne simtim bine, ei bine...eu aleg sa las de azi inainte deoparte ignoranta si prostia si sa imi cobor privirea catre durerea lor, a celor care au fost intotdeauna afectati de criza financiara, care nu sufera dimineata ca nu stiu ce zorzoane sa isi puna, care nu fac diferenta dintre kfc si mcdonald, care nu se streseaza cand le iese un cos pe frunte inainte de intalnire, care nu sufera ca nu stiu ce ochelari de soare sa isi aleaga mai nou, armani sau d&g, care nu se crizeaza ca vor in bamboo, care nu sufera de sclipiceala cronica cand ies din casa. prefer sa povestesc despre viata si ce inseamna ea cu cei de jos...macar am ce invata de la ei.